Okapi, un animal misterios (Okapia johnstoni)

Okapi este un erbivor rar intalnit in petecele de padure montana topicala din centrul Africii. In ciuda asemanarii acestuia cu cerbul de fapt este inrudit cu girafa. Pe langa ca are un gat foarte lung in comparatie cu marimea corpului, okapi are dungi orizontale vizbile in special in zona picioarelor din spate oferindu-i acestui animal un aspect asemanator zebrei. Okapi este un animal foarte timid si ascuns, atat de mult practic incat acesta nu a fost recunoscut ca specie distincta pana la inceputul secolului XX. Desi okapi este vazut de oameni foarte rar, nu este o specie in pericol de disparitie deoarece exemplarele acesteia sunt destul de raspandite in habitatul lor natural.

Anatomie si aspect

Okapi are gatul lung care nu il ajuta doar sa ajunga la frunzele copacilor ci este si o unealta pentru a se apara de pradatori si sa-si apere teritoriul. Okapi este acoperit de o blana de culoare roscat-cafenie cu dungi albe orizontale in partea din spate oferind camuflare foarte buna in jungla. Gleznele sunt albe, iar deasupra fiecarei copite au cate o pata neagra unde pielea este ingrosata pentru a fi aparata de raniri. Okapi au capul lung, iar botul este de culoare inchisa. Urechile sunt mari si lasate pe spate, permitandu-le sa detecteze cu usurinta pradatorii care se apropie. Limba este de o lungime impresionanta si are culoarea neagra. Aceasta este folosita pentru a prinde si smulge frunzele de pe ramuri.

Un exemplar adult masoara 2-2,5m in lungime si 1,5-2m in inaltime, la umar. Greutatea medie este cuprinsa intre 200 si 350 de kg.

Distributie si habitat

Okapi se gaseste in padurile tropicale dense in nord-estul Republicii Democrate Congo, in general la o altitudine cuprinsa intre 500 si 1.000 de metri, dar majoritatea exemplarelor par sa traiasca la o altitudine medie de 800 de metri. Fiind animale foarte timide se bazeaza mult pe frunzisul  care le inconjoara pentru a fi protejate de pradatori. Okapi pot fi gasiti de asemenea acolo unde exista surse curgatoare de apa dulce, dar arealul acestora este limitat de bariere naturale de habitate nepropice. Aceste bariere inconjoara din toate partile habitatul okapi blocand aceste animale intr-un areal de 63.000 de kilometri patrati. Aproximativ o cincime din acest habitat a fost transformat in rezervatie pentru okapi. Desi acestia sunt foarte des intalniti in habitatul lor sunt totodata amenintati sever de pierderea padurii prin defrisare.

Comportament

Okapi sunt animale diurne, ceea ce inseamna ca sunt mai active in timpul zilei pe care si-o petrec hoinarind prin padure in cautarea hranei. Sunt animale solitare cu exceptia catorva luni din an in care isi ingrijesc puii, dar sunt cunoscute ca animale care se tolereaza reciproc, ocazional hranindus-e impreuna in grupuri mici. Okapi au teritorii care se suprapun, iar masculii tind sa aiba teritoriile mai mari decat ale femelelor. Teritoriile sunt marcate cu urina si frecandu-si gaturile de copaci. Masculii se folosesc de gaturi pentru a se lupta cu alti masculi atungi cand au de rezolvat dispute teritoriale sau pentru a demonstra suprematia fata de femele in perioadele de imperechere. Okapi comunica intre ei printr-un pufait caracteristic de care acestia depind foarte mult in jungla deasa unde vizibilitatea este foarte redusa.

Reproducerea

Dupa o perioada de gestatie care dureaza aproximativ 16 luni, femela okapi se retrage in vegetatia deasa unde fata un singur pui. Ca la multe erbivore copitate puii de okapi sunt capabil sa stea pe picioare in prima jumatate de ora de cand au fost fatati dupa care mama impreuna cu noul pui isi cauta un loc potrivit de culcus. Acestia raman acolo pentru majoritatea timpului din urmatoarele doua luni, perioada in care puiul are sansa de a se dezvolta rapid, dar este si protejat de pradatori. Desi femela isi va proteja si hrani puiul, acestia nu vor pastra o legatura puternica ca celelalte mamifere copitate. Cu toate ca puii incep sa aiba dungi albe la o varsta destul de timpurie, acestia nu vor atinge maturitatea sexuala numai la varsta de trei ani. Puii de okapi sunt intarcati in general la varsta de 6 luni, dar pot continua sa suga lapte matern pana la o varsta mai mare de un an.

Pradatori

Datorita faptului ca okapi au un habitat atat de izolat, limitat la regiunile montane din padurile tropicale, okapi au foarte putini pradatori comparat cu alte specii similare. Paradtorul principal ale acestei specii este leopardul, una dintre cele mai mari si puternice feline, un animal care isi petrece majoritatea timpului odihnindu-se in copaci. Spre deosebire de alti pradatori care pot fi detectati de auzul fin okapilor prin desis, pozitia leopardului deasupra solului ii ofera atat avantajul supravegherii zonelor dimprejur cat si avantajul atacului de deasupra. Oamenii vaneaza okapi, reprezentand un alt pradator, dar cel mai mare pericol pentru aceasta specie ramane totusi pierderea habitatului.

Curiozitati despre okapi

Una dintre cele mai disticte caracteristici ale okapilor este limba lor lunga care nu este folosita doar pentru a apuca frunzele din copaci ci si ajuta animalul sa se ingrijeasca. De fapt limba de okapi este atat de lunga incat acesta poate sa-si linga urechea. Fiind animale atat de rare si cu simturile bine dezvoltate, majoritatea exemplarelor au fost observate de la spate si astfel okapi a devenit cunoscut si sub numele de zebra de padure. Okapi a fost clasificat ca specie distincta doar in anul 1901.

Relatia cu oamenii

Pana la inceputul secolului itrecut, okapi nu era cunoscut oamenilor de stiinta din vest, dar bastinasii obisnuiau sa vaneze acest animal pentru carne si piele. Si in zilele noastre este vazut la fel de rar in habitatul lui, iar cele mai multe informatii culese despre acesta sunt de la exemplare din gradinile zoologice. Institutionalizarea acestor animale a fost facuta cu succes doar dupa introducerea avioanelor deoarece traumele indurate de exemplarele capturate erau pre mari, fiind transportate cu trenul sau cu vaporul, rata de supravietuire fiind foarte mica.

Surse foto: 1,2  

ZooLand.ro