Gambuzia sau Gambusia affinis

Gambuzia face parte din supraclasa Osteichthyes, adica supraclasa pestilor ososi, clasa Actinopterygii , supraordinul Acanthopterygii, ordinul Cyprinodontiformes , familia Poeciliidae.

Gambuzia are lungimea, la femele intre 2 si 4 cm,iar la masculi intre 1,5 si 2,5 cm. Are corpul gros, cu solzi mari. Capul este turtit dorso-ventral, cu mai multe santuri adanci, cu diferite forme. Gambuzia are ochii mari. Gonopodiul format din alungirea radiilor 3-5. Prima radie a gonopodiului are pe marginea posterioara zimtisori scurti si drepti. La femele, de o parte si alta a abdomeniului putin inainte are cate o pata neagra.

Gambuzia este o pecie euribionta, care se aclimatizeaza usor. Traieste în ape curgatoare si statatoare, dulci si salmastre, suportand variatii mari de temperatura. Gambuzia poate trai si in ape poluate. Cand temperatura apei scade sub 10 C, se ingroapa in nisip, intrand in "somnul de iarna". Acest peste se hraneste de preferinta cu larve de tantari, cu crustacei mici, diatomee, alge verzi sau albastre. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 de grade C in lunile aprilie-iunie, adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. Femelele, dupa fecundare, poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani, dupa care le depun. Ies aproximativ 60 sau 100 pui , iar in apele noastre cam 7-20, care înoata si se hranesc singuri. Din America a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. In Europa a fost introdusa mai intai în Spania in anul 1922 si in Italia in anul 1930. La noi in tara s-a populat o parte din apele din Transilvania, lacul Pantelimon (Bucuresti) si unele lacuri litorale ale Marii Negre (Mangalia), unde s-a aclimatizat.