Fluierarul gulerat (Philomachus pugnax)

Alaturi de Lari (pescarusi) si Aleae, Charadrii fac parte din ordinul Caradriiformelor, fiind repreznati de specii de prundari, ploieri si sitari. Fluierarii sunt pasari limicole (pasari cu picioare nepalmate, care traiesc in zonele umede sau maloase), grupate in cateva specii ineresante, printre care se numara si fluierarul gulerat (Philomachus pugnax), pe care il regasim, in perioada de trecere (migratie catre Germania) si in baltile Dunarii sau in Baragan. In Romania acestei pasari i se mai spune si bataus. In general, traieste in partea nordica a Eurasiei, in zonele de lunca si in cele mlastinoase.

Masculii, de regula de talie mai mare decat femelele, poseda in perioada rutului un guler in jurul gatului, pe care il ridica in timpul ritualului nuptial, acest guler formandu-se sub actiunea hormonului sexual masculin. Smocurile caracteristice de pene din zona urechilor, ce variaza foarte mult in privina coloritului, permit ca, in cadrul coloniei, masculii sa se deosebeasca clar intre ei. Ritualul de dinaintea formarii cuplurilor este extrem de interesant. Odata ajungi in locul de clocire, masculii delimiteaza mai multe teritorii, unde se aduna pentru toaca in comun, in timp ce femelele stau in apropiere. Masculii umbla mai intai vioi, cu pasi marunti, dupa care trec in starea de toaca, in care raman deseori mai multe secunde. In timp ce stau pe loc, calcaiele le sunt mult indoite, capul plecat inainte, gulerul ridicat si coada desfasurata. Formarea perechilor constituie, de asemenea, un proces destul de complicat, pentru ca exista toate formele de trecere, de la monogamie la poligamie, atat la masculi, cat si la femele.

Locul de cuibarire este determinat de femela. Masculii circula de colo colo printre locurile de cuibarit ale diferitelor femele, insa prefera, de cele mai multe ori, una singura dintre toate. In timpul clocitului pleaca totusi, formand carduri mari, in timp ce femela ramane sa termine de clocit si sa creasca puii.

In lungile lor calatorii fluierarii isi consuma deseori energia in migratii indelungate, iar pentru a-si alimenta zborul isi sfasie portiuni din tesuturile corporale. Cu prima ocazie, insa, opresc pentru a se hrani si odihni. In general, se hranesc cu icrele depuse de pesti precum crabii. Se indoapa timp de 10-14 zile, pana cand isi dubleaza greutate, apoi repornesc in calatorie.

www.zooland.ro