Cât de periculoşi sunt, de fapt, paraziţii de pisică, pentru om?

A fost acuzat pentru creşterea riscului de depresie severă, suicid, schizofrenie, modificări de personalitate şi controlul slab a impulsurilor. Dar Toxoplasma gondii, parazit a cărui purtător este pisica şi cu care este infectată aproape 50 la sută din populaţia lumii, nu are influenţă atât de mare asupra creierelor noastre cum s-a considerat până acum.

Aceasta este concluzia cercetătorilor americani, care au investigat relaţia dintre anumite trăsături de personalitate, abilităţi cognitive şi tulburări mentale şi infecţiile cu T. Gondii cunoscute, de asemenea, şi sub numele de toxoplasmoză.
 
"Rezultatele noastre sugerează că un test pozitiv pentru anticorpi T. gondii nu duce la susceptibilitate crescută la tulburările neuropsihiatrice, controlul slab al impulsului sau afectarea capacităţii neurocognitive", a explicat echipa de cercetători de la Universitatea Duke, Carolina de Nord, SUA.
 

Cercetările anterioare au constatat că, atunci când şoarecii se infectează cu T. gondii, ei pot arăta semne de pierdere a fricii de urină de pisică şi deficienţe de memorie, rezultate despre care oamenii de ştiinţă au presupus că completează ciclul lor de viaţă. Aceste studii au determinat cercetătorii să investigheze dacă ceva similar se petrece şi la fiinţele umane.
 
În trecut, în anul2012, a fost publicat studiul lui Jaroslav Flegr, un biolog evoluţionist de la Universitatea Charles din Republica Cehă, întitulat "Cum pisica ta te face nebun". În această cercetare el a declarat jurnalistului Kathleen McAuliffe că: "Toxoplasma ar putea chiar ucide mai mulţi oameni decât malaria, sau cel puţin un milion de oameni pe an". Potrivit ipotezei sale, această infecţie poate avea consecinţe precum accidente auto, sinucideri şi tulburări mentale, cum ar fi schizofrenia.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Duke au publicat rezultatele unei investigaţii recente. Ei au analizat diferenţele în trăsăturile de personalitate între cei care sunt infectaţi şi cei care nu sunt.
 
Ei au analizat probe de sânge prelevate de la 837 de participanţi din Noua Zeelandă de 38 de ani, ca parte a Studiului Longitudinal Dunedin. 28 la sută dintre aceştia au fost testaţi pozitiv pentru Toxoplasmă.
 
Echipa a analizat patru ipoteze şi a venit cu patru concluzii:
 
1. Este statusul infecţiei cu T. gondii legat de condiţiile neuropsihiatrice (schizofrenie şi depresie majoră)?
Infecţia T. gondii nu a fost asociată semnificativ cu una dintre aceste condiţii.
 
2. Este infecţia cu T. gondii legată de controlul slab al impulsului aşa cum se reflectă în patru fenotipuri: auto-vătămare non-suicidară, tentativă de suicid, condamnări penale, precum şi infracţiuni şi accidente legate de trafic?
 
În timp ce nu a fost găsită nici o asociere, tentativele de suicid au fost mai frecvente la persoanele infectate cu T. Gondii, dar într-un raport foarte mic.
 
3. Este statusul infecţiei cu T. gondii legat de diferenţele de personalitate?
 
"Profilurile de personalitate ale indivizilor care au fost testaţi pozitiv pentru anticorpi T. gondii au fost imposibil de distins de profilurile de personalitate ale indivizilor care au fost testaţi negativ", este scris în studiu.
 
4. Înfectarea cu T. gondii are o influenţă asupra performanţei neurocognitive?
 
T. gondii nu a fost corelat cu IQ sau alte măsuri ale performanţei cognitive, cu excepţia un test de memorie, şi de această dată într-un raport foarte mic. 
 
"Evaluarea acestor teorii într-un studiu comun este, din câte ştim, evaluarea cea mai cuprinzătoare a posibilelor legături între infecţia cu T. gondii şi o varietate de deficienţe într-un singur grup. Anterioare asocieri pozitive au fost raportate în toate studiile separate diferite", citează cercetătorii.

Sursa: Science Alert

Foto: Hepta.ro
 

Autor: Iulia Albi