Tuatara - fosila vie

Tuatara - fosila vie

tuataraEste unul dintre cele mai rare animale din lume, in acelasi timp fiind, poate, cea mai veche specie dintre toate. Asta deoarece rudele sale cele mai apropiate sunt dinozaurii. Nu doar genetic se aseamana cu acestia, aspectul fizic si miscarile executate pe durata vanatorii amintesc foarte mult de uriasele reptile preistorice. Tuatara (Sphenodon punctatus) este un animal cu totul aparte, facand deliciul oamenilor de stiinta prin ritmul accelerat de evolutie a AND-ului, dar si prin existenta sa indelungata pe Terra. Iar surprizele nu se opresc aici.

Tuatara face parte din clasa reptilelor, fiind unicul reprezentant al ordinului Sphenodontia. Alti reprezentanti ai acestui ordin au trait acum 200 de milioane  de ani pe langa dinozauri. In zilele noastre rudele cele mai apropiate sunt reprezentantii ordinului Squamata, serpii si soparlele. Chiar daca la o privire neatenta tuatara aduce mult cu soparlele, ea NU este o soparla. In clasificarea reptilelor, Tuatara are rezervata o clasa doar a ei.

Exotica “soparla” traieste in Noua Zeelanda, pe aproximativ 30 de insule mici din jurul tarmului acestei tari. Unicitatea si supravietuirea speciei s-a datorat faptului ca arhipelagul neo-zeelandez a fost izolat de restul continentelor timp de mai bine de 80 de milioane de ani.

Odata cu colonizarea Noii Zeelande, avea sa vina si amenintarea pentru aceasta specie. In trecut milioane de Tuatara vietuiau pe cele doua insule mari ale acestei tari. Apoi aici au sosit primii oameni din Polynesia, care au adus cu ei caini si sobolani, ce s-au ospatat abundent cu oua si pui de tuatara. Pana la sosirea europenilor aici, tuatara erau deja disparute de pe insulele mari ale Noii Zeelande.

Nici pe populatiile de soparle de pe insule nu erau ferite. Din nefericire, sobolanul polinesian, este un bun inotator, cucerind si aceste insule. Amenintarea fiind tot mai mare pentru specie, autoritatile neo-zeelandeze au elaborat in 1895 o lege de protejare si conservare a acestei comori nationale.

Unele insule au ajuns sa fie curatate de catre sobolani, care nu au mai lasat in viata nicio reptila. Din fericire, pe alte insule, cei care au disparut au fost rozatoarele, gratie masurilor luate de autoritati.

O descoperire uimitoare avea sa anime sperantele cercetatorilor. In 1989, pe insula Brothers, cu o suprafata de numai 5 hectare, au fost descoperita o populatie de aproximativ 600 de exemplare de tuatara. In urma studiilor, surpriza a fost si mai mare, observandu-se ca aceasta este o noua  sub-specie: Sphenodon guntheri. Exemplare de aici au fost  folosite in programe de reproductie si apoi au fost repopulate alte insule.

Tuatara este atat de autentica incat uimeste continuu oamenii de  stiinta. La o analiza amanuntitat se distanteaza foarte mult de soparle. In primul rand, are cea mai scazuta temperatura a corpului si este reptila care agreeaza cele mai mici temperaturi ale mediului ambiant. Ramane active chiar si la temperaturi de sub 5o Celsius, unde alte reptile ar fi hibernat deja. Si mai curios este faptul ca, la temperaturi peste 28o Celsius,  viata soparlei poate fi pusa in pericol. Ca putine alte reptile, tuatara vaneaza doar noaptea pe racoare. Exceptie fac, exemplarele tinere de tuatara care sunt nevoite sa vaneze ziua, cand adultii dorm, intrucat exemplarele mari nu se dau in laturi de la a-si manca progeniturile.

Tuatara este un animal lent in miscari si cu metabolism pe masura. Abdomenul si coada poseda o suprafata mare d econtact cu solul, fapt ce incetineste mersul reptilei. Foarte rar tuatara isi haituieste prada, de regula asteapta rabdatoare si nemiscata pana cand vreo insecte sau reptila ghinionista ii trece prin fata. Dieta tuatarei este alcatuita preponderent din insecte, in special gandaci, insa nu refuza nici ouale pasarilor, alte reptile, pasari. Aceste reptile pot inota foarte bine, uneori consumand si prada acvatica.

Tuatara locuieste pe tarm, in vizuine sapatae de ea sau de alte animale. Unele exemplare traiesc in simbioza cu specii de pasari acvatice, un fel de albatrosi, cu care impart adapostul. Soparla si pasarea isi apara reciproc cuibul si ouale. Pasarea este activa ziua, iar tuatara noaptea, in acest fel culcusul fiind mereu pazit de catre cineva.
 
Tuatara este o soparla de un verde-masliniu sau gri,  ce poate ajunge pana la lungimi de 80-100 cm. Tot corpul este strabatut pe linia mediana de o retea de spini, ca cei ai dinozaurilor. La mascul, aceasta creasta este mai bine pronuntata.

Dentitia este una aparte, speciala destinata zdrobirii invelisului tare de cheratina a gandacilor. Maxilarul superior prezinta doua randuri de dinti, intre care se interpune perfect singurul rand de dinti al maxilarului inferior. La tuatara dintii uzati nu sunt schimbati de altii, asa cum se intampla la crocodili. Asa se face ca exemplarele varstnice pot fi edentate total, prada fiind mestecata doar intre gingii.

Nicio alta specie de vertebrata din lume nu mai poseda aceasta caracteristica, si anume al treilea ochi. Acesta este situat  pe partea superioara a craniului si este dotat cu retina, lentile si nerv optic legat direct de creier. Insa nu are valoarea vizuala, intrucat la adulti este acoperit de placi cornoase si tegument. Se pare ca totusi, are rol in reglarea ritmului circadian, fiind capabil sa perceapa cantitatea de lumina pe care o primeste.

tuataraRitmul de reproducere este extrem de lent. Maturitatea sexuala se atinge la 10-20 de ani (mai devreme in captivitate). O femela produce lent ouale, acestea fiind depuse doar o data la 3-4 ani. Ouale fagile sunt lasate in numar de 10-20 si au nevoie de o perioada indelungata de clocire: 12-16 luni. Imediat dupa ce au iesit din oua, puii sunt pe cont propriu.  In medie, in salbaticie, tuatara traiesc 60-80 de ani, insa nu sunt deloc rari indivizii ce depasesc 100 de ani.

Temperatura de clocire influenteaza foarte usor sexul viitorilor pui. La 21o Celsius, va fi un numar egal de masculi si femele. Daca temperatura scade sau creste cu doar un grad, balanta inclina drastic intr-o singura directie, respectiv: la temperatura mai scazuta vom avea mai multe femele, iar la temperatura ridicata predominant masculi.

Sursa foto: 1, 2

Nicolae Hasegan
ZooLand.ro


0 Comentarii
mai multe life.ro
mai multe Ştiri / Evenimente
  • Un câine s-a întors acasă după patru ani în care nimeni n-a ştiut de el
    Un câine s-a întors acasă după patru ani în care nimeni n-a ştiut de el

    În 2013, Molly, un ciobănesc german din Carolina de Nord, a plecat de acasă împreună cu cel mai bun prieten al său, un căţel din curtea vecină.

    CITEŞTE
  • Un câine a salvat de la moarte zeci de nuntaşi în Nigeria. Ce a făcut când o femeie se pregătea să se arunce în aer
 
X
Citeste mai mult»
  • Pedigree Teacup Maltese Puppies
    Pedigree Teacup Maltese Puppies

    Avem o grămadă frumoasă de pui maltezi. Calitate excelentă cu ochi mari negri. Sărut de Ch. Sammy și barajul este G-Champion, care este însoțit de mulți campioni în pedigree. Acum, luând un depozit pentru acești copii adorabili. Curente pe toate vaccinuri

    audreyprior3@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • DONEZ broasca testoasa

    Donez broasca testoasa in varsta de 4-5 ani. Este destul de mare ca si dimensiuni deja - cat o palma. Nu ii pot oferi conditiile necesare unui trai bun si sta mai mult singura. Nu ma pricep la acest tip de animal si mi-as dori sa o preia cineva care o poa

    mail.alexagombos@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • Pierdut caine lup negru
    Pierdut caine lup negru

    Pierdut caine lup negru,mascul, talie mare,varsta 8 ani,se afla sub tratament, zona Gara de Est - Obor, Sect.2, Bucuresti. Este microcipat. Data disparitiei 27.05.2017. Ofer recompensa! Tel.:0722.68.88.36 / 0752.17.79.19; email: dragosion1977@yahoo.com

    dragosion1977@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • Pisoiasi Norocei nascuti pe 1 apr educati la litiera scumpi si jucausi
    Pisoiasi Norocei nascuti pe 1 apr educati la litiera scumpi si jucausi

    2 Puiuti de 2 luni, scumpi si dragastosi, ingrijiti si curatei crescuti in casa - Blackie si Costi, deparazitati, educati - invatati sa-si faca nevoile la litiera, pufosi si mancaciosi cauta un stapan/o stapana la fel de iubitoare si grijulie

    pavilic@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
x
Aboneaza-te la newsletterul Zooland.ro