Pisica domestica - generalitati

In anul 1945 Simpson face o sistematizare simpla a familiei Felidae, impartind-o in trei genuri: Felis, Panthera si Acinonyx, care cuprind, la randul lor, mai multe subgenuri. Pisicile, atat cele salbatice, cat si cele domestice se incadreaza in genul Felis.

Felis catus sau pisica domestica se trage din forma salbatica - Felis silvestris lybica. Dupa ipoteza lui Theodor Haltenorth - zoolog de origine germana, care s-a ocupat cu studierea mamiferelor si a alcatuit, printre altele, o clasificare a pisicilor salbatice cretane - aceasta specie a fost domesticita in Egipt, cu secole in urma, pentru ca aici popoarele erau stabile si puteau oferi adapost acestor animale. Din Egipt, pisica a fost adusa in Europa, unde au avut loc frecvente incrucisari cu alte pisici salbatice, fapt ce a condus la incertitudini privind descendenta pisicii noastre domestice. Incepand cu sec X, acest mamifer imblanzit a inceput sa fie mai cunoscut, asa cum rezulta din diferite dispozitii legale din vremea respectiva, care se ocupau de valorificarea lui.

Este un animal exceptional de frumos, curat, elegant si gratios, devenind, in timp, favoritul in randul animalelor de companie. Paseste cu agilitate pe labele catifelate, ale caror gheare sunt retrase cu grija, si produce atat de putin zgomot, incat mersul ei nu se aude. Atunci cand se catara, pisica este foarte abila, infigandu-si ghearele in copaci sau in ziduri si fiind in stare sa realizeze salturi de 2-3 m. La “aterizare” atinge intotdeuna solul cu piciaorele, astfel incat nu sufera niciodata de pe urma caderilor.

Simtul tactil, vederea si auzul sunt excelent dezvoltate. In perii mustatilor este localizata o sensibilitate tactila deosebita, iar ochii sunt perfect dezvoltati pentru vederea nocturna, ceea ce face ca pisica sa poata vedea un obiect solid in bezna totala. Perii lungi si duri sunt dispusi pe patru randuri, de fiecare parte a nasului animalului, iar cativa se afla deasupra ochilor. Pisicile isi pot misca mustatile dupa cum vor, iar aceasta miscare le ajuta sa verifice dimensiunile unui gol, prin detectarea fluxului curentilor de aer din jurul unui obiect. Aceeasi abilitate o au si morsele, care pot chiar sa fixeze prada cu ajutorul mustatilor.

Desi se vorbeste mult despre siretenia si prefacatoria pisicii, comportamentul ei este perfect justificat: animalul nu zgarie decat cand este prost tratat sau cand puii ii sunt in pericol si, desi nu este la fel de usor de dirijat precum sunt cainii, este foarte atasata de locuinta si de hrana.

Printre rasele cele mai cunoscute de pisici domestice se numara: pisica angora, originara din Asia Mica, pisica de Man, care traieste in insula engleza cu acelasi nume, pisica siameza, persanul argintiu, persanul rosu si persanul albastru.

www.zooland.ro